TikTok, Instagram, Facebook și alte rețele de socializare nu vor mai putea fi folosite de copiii sub 16 ani fără acordul părinților. Senatul României a adoptat luni Legea Majoratului Digital, un proiect legislativ care introduce conceptul de „maturitate digitală” și stabilește reguli clare pentru protecția minorilor în mediul online. Actul normativ, adoptat cu 123 de voturi pentru și 6 abțineri, este considerat un pas decisiv către o utilizare mai sigură și responsabilă a internetului de către tineri.
Legea, inițiată de senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, stabilește că minorii sub 16 ani pot accesa platforme digitale și își pot crea conturi doar cu acordul expres al părinților sau reprezentanților legali. Furnizorii de servicii digitale vor fi obligați să implementeze filtre de vârstă, mecanisme de verificare a identității, dar și restricții privind publicitatea personalizată adresată minorilor.
„Copiii României au dreptul să fie protejați și în lumea digitală, nu doar în cea reală. Legea Majoratului Digital nu interzice și nu cenzurează, ci oferă părinților instrumente legale pentru a-și proteja copiii”, a declarat Nicoleta Pauliuc în plenul Senatului. Ea a subliniat că legea nu reprezintă o limitare a libertății de exprimare, ci o garanție pentru siguranța minorilor într-un mediu digital care devine tot mai agresiv și imprevizibil.
Printre principalele obligații prevăzute în lege se numără:
-
introducerea unor mecanisme clare și verificabile de confirmare a vârstei utilizatorilor;
-
etichetarea conținutului online în funcție de categorii de vârstă;
-
protejarea datelor personale ale minorilor;
-
interzicerea publicității personalizate adresate copiilor sub 16 ani.
„România face astăzi un pas decisiv spre o societate digitală responsabilă. Nu putem lăsa algoritmii să crească generația noastră de copii. Prin această lege, părinții primesc din nou dreptul de a fi părinți, iar copiii au șansa de a fi copii, în siguranță”, a adăugat prim-vicepreședintele PNL, Nicoleta Pauliuc.
Specialiștii în educație digitală susțin că algoritmii rețelelor sociale amplifică adesea conținuturile care provoacă reacții emoționale puternice, inclusiv provocări periculoase, mesaje agresive sau materiale false. Lipsa unor filtre de vârstă și a supravegherii parentale poate duce la expunerea copiilor la riscuri majore – de la dependență de rețelele sociale până la hărțuire online și manipulare emoțională.
Potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), navigarea nesupravegheată pe internet crește vulnerabilitatea copiilor la conținut dăunător. „Ghidul de practică” elaborat de instituție atrage atenția că minorii expuși constant la conținut violent sau sexualizat pot dezvolta tulburări emoționale și comportamente riscante.
La rândul său, organizația Salvați Copiii atrage atenția, prin ghidul „Copilul tău este în siguranță pe Internet?”, asupra riscurilor de cyberbullying, manipulare emoțională și contact cu persoane necunoscute. Documentul recomandă părinților și profesorilor să se implice activ în educația digitală a copiilor și să dezvolte împreună abilități de gândire critică și autoprotecție online.
Psihologul Mihai Copăceanu, specialist în dependențe și comportamente digitale, avertizează că adolescenții care caută validare pe rețelele sociale pot deveni vulnerabili emoțional: „Copilul de 12 ani care își construiește identitatea prin validare digitală trăiește într-o lume fără filtre emoționale. Nu putem să-l lăsăm fără sprijinul părinților.”
Proiectul de lege L183/2025 prevede că furnizorii de platforme sociale care operează în România trebuie să introducă sisteme electronice de verificare a vârstei și să blocheze accesul conturilor create de minori fără consimțământul părinților. În cazul în care aceste obligații nu sunt respectate, autoritățile pot aplica amenzi de până la 3% din cifra de afaceri anuală și pot dispune suspendarea temporară a activității platformei.
Implementarea măsurilor va fi coordonată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), sub supravegherea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID). Ambele instituții susțin deja proiecte pilot de verificare digitală a identității, menite să sporească siguranța utilizatorilor online.
Prin Legea Majoratului Digital, România se aliniază standardelor europene privind protecția minorilor în mediul digital, oferind o bază legislativă solidă pentru un internet mai sigur. Este un pas important pentru generațiile tinere, care vor putea explora spațiul online cu sprijinul și responsabilitatea părinților, într-un cadru legal clar și echilibrat.