Software-ul fură melodii pentru a „scuipa” melodii similare, spune procesul, cerând o compensație de 150.000 de dolari pentru o lucrare, noteaza The Guardian.
Cele mai mari case de discuri din lume dau în judecată generatorii de melodii de inteligență artificială Suno și Udio pentru încălcarea drepturilor de autor, pretinzând că startup-urile muzicale AI exploatează lucrările înregistrate ale artiștilor de la Chuck Berry la Mariah Carey.
Asociația Industriei de Înregistrări din America a anunțat luni procesele introduse de case de discuri precum Sony Music Entertainment, Universal Music Group Recordings și Warner Records.
Un dosar a fost depus la tribunalul federal din Boston împotriva Suno AI, iar celălalt la New York împotriva Uncharted Labs, dezvoltatorul Udio AI.
Procesul susține că software-ul lui Suno și Udio fură muzică pentru a „scuipa” lucrări similare și a cerut despăgubiri de 150.000 USD (118.200 GBP, 225.400 USD) pentru o lucrare.
Suno, care a lansat primul său produs anul trecut și percepe o taxă lunară utilizatorilor, are un parteneriat cu Microsoft.
Udio, care și-a lansat aplicația în aprilie, a devenit populară atunci când producătorul american Metro Boomin a folosit-o pentru a realiza BBL Drizzy, o parodie virală a pieselor diss dintre Kendrick Lamar și Drake.
Directorul executiv al Suno AI, Mikey Shulman, a spus că tehnologia a fost „proiectată pentru a genera rezultate complet noi, nu pentru a memora și regurgita conținut preexistent” și nu permite utilizatorilor să facă referire la anumiți artiști.
Shulman a spus că startup-ul său din Cambridge, Massachusetts a încercat să explice acest lucru etichetelor „dar în loc să întrețină o discuție de bună-credință, au revenit la vechiul lor manual condus de avocați”.
Udio nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
Președintele și directorul executiv al RIAA, Mitch Glazier, a declarat că industria muzicală colaborează cu dezvoltatori responsabili de inteligență artificială, dar „servicii fără licență precum Suno și Udio care susțin că este „corect” să copiezi opera vieții unui artist și să o exploateze pentru propriul lor profit fără consimțământ sau plată. a anulat promisiunea unei AI cu adevărat inovatoare pentru noi toți”.
AI a fost un subiect aprins de conversație în industria muzicală, cu dezbateri variind de la posibilitățile creative ale noii tehnologii până la preocupările legate de legalitatea acesteia. În martie, Tennessee a devenit primul stat din SUA care a adoptat o legislație pentru a proteja compozitorii, interpreții și alți profesioniști din industria muzicii împotriva pericolelor potențiale ale inteligenței artificiale. Susținătorii au spus că scopul este de a se asigura că instrumentele AI nu pot reproduce vocea unui artist fără consimțământ.
Luna următoare, peste 200 de artiști au semnat o scrisoare deschisă trimisă de organizația non-profit Artist Rights Alliance, prin care cer companiilor de tehnologie de inteligență artificială, dezvoltatorilor, platformelor, serviciilor și platformelor de muzică digitală să nu mai folosească AI pentru a încălca și devaloriza drepturile artiști umani.