Municipiul Craiova urmează să aibă un Centru pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor, proiect care face parte dintr-o strategie națională menită să combată fenomenul dependențelor, aflat în creștere în ultimii ani. Decizia a stârnit însă controverse în spațiul public, după ce s-a discutat despre mutarea a nouă cabinete de medici de familie dintr-o clădire aflată în administrarea Primăriei Craiova.
Viceprimarul Craiovei, Dan Păloiu, a explicat că proiectul este nu doar necesar, ci și obligatoriu din punct de vedere legal, deoarece legislația prevede că până în mai 2027 fiecare județ trebuie să aibă funcțional un centru pentru prevenirea și tratarea adicțiilor.
Potrivit acestuia, în prezent Craiova nu dispune de o astfel de structură medicală, deși fenomenul dependențelor a devenit tot mai complex.
Dependența de droguri, de jocuri de noroc, de alcool, tutun, internet sau chiar dependența de muncă sunt probleme care afectează sănătatea fizică și psihică a oamenilor și care necesită tratament specializat într-un centru dedicat.
Pentru ca acest centru să funcționeze în condiții optime, legislația prevede că el trebuie arondat unui spital de specialitate, astfel încât pacienții să poată primi rapid îngrijiri medicale în caz de urgență.
În acest context, autoritățile locale au identificat ca soluție amenajarea centrului în curtea Spitalului de Neurologie din Craiova, într-o clădire situată pe strada Horia nr. 5, unde funcționează în prezent nouă cabinete de medicină de familie.
Viceprimarul a precizat că această variantă este considerată cea mai potrivită tocmai pentru că spitalul dispune de secție de primiri urgențe și ATI, ceea ce permite intervenții rapide în cazul unor crize medicale.
În ceea ce privește medicii de familie care funcționează în prezent în acea clădire, reprezentanții Primăriei Craiova spun că le-au oferit posibilitatea relocării în alte spații aparținând administrației locale, aflate la aproximativ doi kilometri distanță.
Totodată, Dan Păloiu a subliniat că Primăria nu are obligația legală de a asigura spații pentru cabinetele medicilor de familie, însă de-a lungul timpului administrația locală a făcut mai multe concesii în acest sens, inclusiv prin chirii extrem de mici.
În spațiul public a fost vehiculat și numărul de aproximativ 23.000 de pacienți care ar putea fi afectați de mutarea cabinetelor. Viceprimarul susține însă că cifra reală este mult mai mică, estimată la aproximativ 8.000 de pacienți, dintre care în jur de 1.500 au peste 60 de ani.
De asemenea, medicii respectivi au pacienți din întreg municipiul Craiova și chiar din alte localități ale județului Dolj, iar regula generală în sistemul medical este că pacientul își poate urma medicul de familie, indiferent de locația cabinetului.
Autoritățile locale susțin că proiectul centrului pentru tratarea adicțiilor este unul esențial pentru comunitate și că decizia a fost luată pentru a răspunde unei probleme reale de sănătate publică.
Declarația integrală a viceprimarului Craiovei, Dan Păloiu
„Plecând de la o teză falsă, cum că foarte mulți cetățeni din Craiova ar putea suferi din cauza mutării a nouă medici de familie dintr-o clădire a Primăriei, politicienii de mucava din USR și PNL s-au poziționat împotriva înființării Centrului pentru Prevenirea și Tratarea Adicțiilor. Pe unii îi bănuiesc de neștiință, pe alții de rea credință. Mai sunt câțiva care scriu pe Facebook sau prin ziare pe care îi bănuiesc de ambele.
Realitatea este una cruntă și ne arată că la nivel național dependențele (adicțiile) s-au acutizat și spectrul este tot mai divers. Dependența de droguri, dependența de jocurile de noroc, dependența de tutun, de alcool, de internet, de cumpărături sau chiar dependența de muncă reprezintă adicții care trebuie tratate. Acestea afectează creierul, sănătatea fizică și psihică, necesitând un tratament specializat. Și unde ar trebui să fie tratați acești oameni? Bineînțeles că într-un centru specializat. Craiova nu are în acest moment, dar legea ne obligă ca până în mai 2027 trebuie să fie funcțional.
Tot legea spune că acest centru trebuie să fie arondat unui spital de specialitate. Singura soluție pe care Primăria Craiova o are este să înființeze acest centru chiar în curtea Spitalului de Neurologie, într-o clădire în care funcționează 9 cabinete medicale de familie. De ce este singura soluție? Pentru că spitalul are secție de primiri urgențe și ATI. Nu este recomandat ca după o criză medicii să alerge prin oraș cu un pacient.
Cred că toți am înțeles importanța și obligațiile pe care le avem în ceea ce privește înființarea acestui centru în clădirea de pe strada Horia nr. 5.
Pe de altă parte, Primăria Craiova nu are nicio obligație în ceea ce privește asigurarea de spații unde medicii de familie să-și desfășoare activitatea. Cu toate acestea, celor nouă medici li s-a oferit posibilitatea să funcționeze în spații tot ale primăriei, la nici 2 km de actualul sediu.
Referitor la actualul sediu, trebuie precizat că locația are un istoric cu destinație medicală, însă mai puțin de jumătate dintre medici au venit aici în ultimii 10 ani. Adică, mă gândesc că pacienții înscriși au venit după dumnealor în noul sediu.
Primăria Craiova a făcut multe concesii de-a lungul vremii. Fiecare cabinet plătea o chirie de 1 euro/mp/an. Mai precis, un cabinet plătea, până acum câțiva ani, aproximativ 20 euro/an, iar acum aproximativ 300 lei pe lună. Nu știu cum nu s-a sesizat nimeni din presă sau politicieni să reclame suma asta extrem de mică.
Tot la sediu făcând referire, mă întreb cum de au putut trata pacienții în clădirea respectivă. Și în chirie dacă stai tot dai o mână de var.
Revenind la teza falsă, adevărul este că pacienții celor nouă medici sunt din tot orașul, ba chiar din tot județul. Numărul de 23.000 este vehiculat doar ca să dea bine, numărul real fiind undeva până în 8.000. Pacienții care au vârsta de peste 60 de ani sunt aproape de 1.500.
Medicii au pacienții din Craiovița Nouă, din Brazdă, din Lăpuș, din Romanești, Troaca, ba chiar de la Brabova, localitate aflată la 35 km de Craiova. De altfel, există o regulă care este încă în vigoare: pacientul își urmează medicul de familie.
Mai mult decât atât, din numărul total al medicilor de familie din Craiova un procent destul de mic beneficiază de spații închiriate de la primărie. Pentru ca pacienții din zonă să nu fie afectați, cei nouă medici pot să închirieze alte spații din apropiere.”