Creșterea tensiunilor din Orientul Mijlociu ar putea avea efecte directe asupra economiei României, inclusiv asupra prețurilor la pompă. Potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, prețul carburanților ar putea depăși pragul de 9–10 lei/litru dacă petrolul se stabilizează în intervalul 90–100 de dolari/baril.
Escaladarea conflictului din regiune și atacurile asupra Iranului au readus în prim-plan Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic la nivel global tranzitează această zonă, iar piețele reacționează chiar și la riscul unei întreruperi, nu doar la blocaje reale.
Analistul energetic explică faptul că prețul petrolului nu reflectă doar raportul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscurilor geopolitice. Odată cu redeschiderea burselor, traderii ar putea introduce un „premiu de risc geopolitic”, adică o creștere a prețului pentru a compensa incertitudinea aprovizionării.
O majorare a barilului de la 70–75 dolari către 90 sau 100 de dolari nu reprezintă doar o variație bursieră, ci un efect economic în lanț. Costurile de transport cresc, lanțurile logistice devin mai scumpe, iar prețurile alimentelor și inflația sunt împinse în sus.
În România, impactul se propagă gradual, deoarece peste jumătate din prețul carburanților este reprezentat de taxe și accize. Totuși, efectul rămâne inevitabil, întrucât petrolul este o marfă globală, iar piața locală urmează tendințele internaționale.
Potrivit calculelor prezentate în analiză:
-
o creștere cu 10 dolari/baril ar adăuga aproximativ 70 bani/litru,
-
20 dolari/baril ar însemna circa 1 leu/litru,
-
iar 30 dolari/baril ar putea majora prețul cu aproximativ 2,5 lei/litru.
Prețurile la pompă nu cresc imediat, ci cu un decalaj de câteva zile până la două-trei săptămâni, în funcție de stocurile rafinăriilor, contracte și cursul valutar, deoarece petrolul este tranzacționat în dolari.
Creșterea prețurilor la energie ar putea afecta întreaga economie europeană. Inflația, care începea să încetinească, ar putea reveni, chiar în momentul în care băncile centrale încearcă relaxarea politicii monetare.
Cartelul OPEC și aliații săi ar putea încerca temperarea pieței prin majorarea producției, iar unele state pot elibera rezerve strategice, însă aceste măsuri ar reduce doar temporar șocul, fără a elimina riscul geopolitic.
În cazul unei escaladări prelungite, scenariul analizat de specialiști include petrol peste 100 de dolari/baril, relansarea inflației și presiuni asupra dobânzilor.
Experții atrag atenția că, deși România nu este implicată militar, economia sa este integrată în cea europeană. O încetinire economică în state precum Germania sau Italia s-ar transmite rapid și în economia locală.
Astfel, petrolul rămâne în 2026 unul dintre principalii indicatori ai stabilității geopolitice și economice globale, iar impactul final va depinde nu doar de evoluția conflictului, ci și de capacitatea economiilor de a absorbi un nou șoc energetic.