Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 7 aprilie 2026, să păstreze neschimbată dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, într-un context marcat de temperarea lentă a inflației, încetinirea economiei și presiuni externe puternice. Decizia se înscrie în cadrul comunicărilor oficiale de politică monetară publicate de BNR.
BNR lasă neschimbată dobânda-cheie: 6,50% pe an
Banca Națională a României a transmis marți, 7 aprilie 2026, una dintre cele mai importante decizii pentru economie, credite și costul banilor: rata dobânzii de politică monetară rămâne la 6,50% pe an. În același timp, banca centrală a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, respectiv a ratei la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, dar și păstrarea actualelor niveluri ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.
Mesajul BNR este unul clar: deși inflația a continuat să coboare, ritmul de reducere rămâne lent, iar tabloul intern și internațional s-a complicat semnificativ. În centrul noilor îngrijorări se află războiul din Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra prețurilor energiei, combustibililor și, implicit, asupra costului vieții.
Inflația scade, dar rămâne la un nivel ridicat
Potrivit datelor analizate de Consiliul de administrație al BNR, rata anuală a inflației a coborât la 9,31% în februarie 2026, de la 9,69% în decembrie 2025. Scăderea a fost susținută în principal de reducerea dinamicii prețurilor la energie electrică și gaze naturale.
În același timp, inflația de bază CORE2 ajustat și-a oprit creșterea și a coborât ușor la 8,3% în februarie 2026, față de 8,5% în decembrie 2025. Evoluția sugerează o slăbire treptată a presiunilor din cererea de consum, dar nu suficient de puternică pentru a justifica, deocamdată, o reducere a dobânzii-cheie.
De asemenea, inflația calculată pe baza IAPC, indicatorul comparabil la nivelul Uniunii Europene, s-a redus la 8,3%, de la 8,6% la finalul lui 2025.
Economia slăbește: PIB-ul s-a comprimat în trimestrul IV din 2025
Dincolo de inflație, banca centrală semnalează și o încetinire accentuată a economiei. Activitatea economică s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, după un recul de 0,1% în trimestrul precedent.
Raportat la aceeași perioadă a anului anterior, creșterea PIB a încetinit puternic la 0,2%, de la 1,7% în trimestrul III 2025. Consumul populației a intrat în contracție moderată în termeni anuali, în timp ce variația stocurilor a avut o contribuție negativă importantă.
Există, totuși, și câteva semnale mai bune. Investițiile au continuat să crească robust, iar exportul net a redevenit expansionist. În plus, deficitul comercial și deficitul de cont curent au continuat să se reducă.
Primele luni din 2026 au adus semnale mixte
Datele pentru începutul lui 2026 arată o ușoară redresare economică trimestrială, dar și o nouă slăbire a dinamicii anuale. În ianuarie, vânzările cu amănuntul și serviciile prestate populației și-au accentuat declinul, iar lucrările de construcții au reintrat moderat în teritoriu negativ.
În același timp, producția industrială și-a amplificat contracția, iar exporturile și-au redus avantajul în raport cu importurile. Chiar și așa, deficitul comercial a continuat să se restrângă, iar deficitul de cont curent și-a accelerat descreșterea.
Pe piața muncii, efectivul salariaților a continuat să scadă, iar deși rata șomajului BIM a înregistrat o ușoară reducere în primele două luni ale anului, sondajele indică o slăbire vizibilă a intențiilor de angajare și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
Ce riscuri vede BNR: petrol, gaze, conflict regional și costuri mai mari de finanțare
Una dintre cele mai importante idei din decizia BNR este că inflația ar putea crește din nou în perioada martie–iunie 2026, peste estimările anterioare. Motivul principal este legat de scumpirea combustibililor, alimentată de creșterea abruptă a cotațiilor petrolului și gazelor naturale, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.
Aceste presiuni se suprapun peste:
- efecte de bază nefavorabile din zona energiei;
- impactul expirat al măsurilor de plafonare;
- efectele anterioare ale majorării TVA și accizelor.
BNR avertizează că războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală pot afecta simultan:
- puterea de cumpărare a populației;
- costurile companiilor;
- ritmul economiei europene și mondiale;
- percepția de risc față de regiune;
- costurile de finanțare pentru România.
De ce nu a tăiat BNR dobânda
În ciuda încetinirii economiei și a unei inflații aflate pe trend descendent, banca centrală a preferat să nu relaxeze politica monetară. Motivul este simplu: scăderea inflației nu este încă suficient de solidă, iar riscurile externe au devenit prea mari pentru un pas prematur.
În plus, BNR subliniază că progresul consolidării bugetare început în 2025 ar putea avea, pe termen mediu, un efect dezinflaționist, însă rămân mari semne de întrebare în privința măsurilor fiscale viitoare și a modului în care acestea vor fi implementate.
Banca centrală transmite astfel un semnal de prudență: prioritatea rămâne stabilitatea prețurilor, chiar dacă economia traversează o perioadă fragilă.
Fondurile europene și PNRR, esențiale pentru economie
În actuala conjunctură, BNR consideră esențială absorbția accelerată a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru a contrabalansa efectele negative ale consolidării fiscale și ale șocurilor externe.
Instituția reamintește că reformele structurale, investițiile și tranziția energetică sunt decisive pentru consolidarea capacității economiei românești de a rezista unor noi episoade adverse.
Ce urmează
BNR a anunțat că minuta deliberărilor privind decizia de politică monetară din 7 aprilie 2026 va fi publicată în 22 aprilie 2026, la ora 15:00, iar următoarea ședință de politică monetară a Consiliului de administrație va avea loc în 15 mai 2026.
Până atunci, piața va urmări cu atenție evoluția inflației, mișcările de pe piețele energetice, reacțiile BCE și Fed, dar și modul în care tensiunile geopolitice se vor transmite în economie.
Concluzie
Decizia BNR de a menține dobânda-cheie la 6,50% confirmă că România se află într-un moment economic delicat: inflația scade, dar prea lent, economia încetinește, iar riscurile externe s-au înmulțit. În acest context, banca centrală a ales prudența, preferând stabilitatea în locul unei relaxări premature a politicii monetare.